Se intampla la Bacau, in prima zi cand am ajuns in noul apartament al bunicilor care se mutasera din Piatra Neamt. Eu mergeam pe-a sasea in gimnaziu. Ma uitam la copii pe strada, mai timida ca nu ii stiam inca. Eu la un balcon, varu-meu la altul. Deodata vad ca e avea un cornet de hartie, din alea ascutite pe care le suflam prin tuburi, in cap iar prin dreptul nasului meu curgea apa.
Cand ma uit in sus era EL: brunet, cu un ranjet pana la urechi, mergea si el tot pe-a sasea, simpatic pentru un pusti, mie mi se parea de-a dreptul frumos. Asta a fost prima iubire, de vara 
Pe masura ce trece timpul nu ne mai gandim, ni se par prostii. Acum am crescut. Dar eu tin cu indarjire de acea bucatica de copil pe care o mai am. Si inca visez la vacanta mare …
